Uneori mi-e dor.
De zilele cu soare.
De o zi frumoasă cu familia.
De o plimbare in parc.
De un curcubeu.
Învaţă-mă să iubesc.
Pentru că uneori ne trezim la realitate.Şi nu e totul aşa frumos precum pare.Şi am nevoie să fii aici.
Şi da...mi-e dor de un zâmbet sincer.
Şi de tăcere...uneori.
Tăcerea...ştiti ? e şi e frumoasă....să poţi să taci alături de un om , şi cu toate astea să vă simţiti.Să vorbiţi...fără cuvinte.De câte ori vi s-a întâmplat asta ?
.............................................................
Am să fiu acolo.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu