Scurt

   As vrea sa parasesc scena pentru o vreme.
   As vrea sa raman si sa plec in acelasi timp , as vrea sa inteleg si sa iau atitudinile pe care nu le pot intelege.
   As vrea sa fiu sus cand sunt jos.Inca cred cu certitudine ca fiecare chestie care ni se intampla are un anumit rost , intr-un anumit moment.Poate unii zic ca-mi place drama.Singura drama e ca avem suflet.Sau poate nu-i o drama.Suntem oameni si suntem facuti sa suferim , daca nu am avea , daca nu am fii suflet am fii goi , si as vrea pentru moment sa simt si sa nu mai simt nimic.
   E un razboi , as putea zice ca in mine a inceput un razboi.
   Sau poate fierbea de ceva vreme...

Masti.Teatru social.Aparente

 

Am intrat in contact direct cu teatrul cu masti in Franta.Mai exact , cu Commedia de'll Arte.

  Am fost  atata de fascinata de ceea ce devine omul , actorul cand are o masca pe fata.

Putin mai tarziu mi-am dat seama ca si noi , oamenii  de rand , extrapoland actorii de meserie , ne aflam intr-un teatru cu masti continuu.Chestia asta a facut sa imi scada interesul pentru teatrul cu masti in sine.Si sa ma intreb de ce oamenii afiseaza masca x in fata persoanei y. Niciodata nu am inteles oamenii lingai , care incearca sa faca anumiti oameni sa ii placa.

  Tot timpul obisnuiesc sa ma comport natural.E greu sa fii natural intr-o lume atat de fortata.Parca totul e fortat.N-aveti impresia ca , atunci cand vorbiti cu o cunostiinta cu care nu ati vorbit de mult , si cu care nu simteati nevoia neaparat sa va intalniti , da , din politete va salutati insa , conversatia in sine e fortata."Ce mai faci?" la care raspuns variat : "Bine /Am avut si zile mai bune/Foarte bine" , si ma intreb daca intrebarile sunt fortate , sau raspunsurile sunt fortate.

   Intr-o vreme intentionam sa urmez actoria , mi se pare un lucru fascinant sa poti sa fii in stare sa te identifici cu un anumit personaj , dar mai tarziu mi-am dat seama ca oricat de mult as vrea sa incerc , nu pot sa fiu cum nu sunt , pentru ca e ceva ce nu imi sta in caracter.

  As vrea sa cunosc macar jumatate din persoanele pe care cred ca le cunosc asa cum sunt ele, fara masti sociale.Oare....ar fii la fel ? 

Gară,tacere,zgomot.

 
Astazi am aflat ca legea selectivitatii , la capitolul perceptiei ne face sa distingem o persoana asteptata intr-o gara aglomerata.
  Si asta mi-a adus aminte de gara.Ce ciudat , nu mai stiu , am citit undeva ca gara a cunoscut mai multe saruturi sincere decat starea civila.
  Si asa-i.Nimic nu se poate compara cu iubirea simtita cand vezi persoana asteptata.
  Oare cum e mai bine , sa fii nevoit sa astepti la gara sau nu ?
  E dincolo de cuvinte.Si dincolo de cuvinte-s multe.Stiti proverbu' ala ? Vorba multa , saracia omului.Uneori , tacerea spune mult mai multe.Poate spune ceva frumos , poate exprima tristete.Tacerea e cel mai zgomotos lucru.
  Personal , am observat ca oamenii evita sa stea in tacere.In liniste , cu propriile ganduri.Atunci e cel mai mult zgomot.Mai bine in aglomeratie unde nu iti mai auzi gandurile.Ori....
  As vrea sa va propun , atat voua cat si mie , acordati-va putin timp.Voua insiva.Sa va faceti curatenie printre ganduri.

Fragmente

Ce ciudat e timpul.
Cum a trecut asa repede ?
E aproape primavara, din nou.
Uneori nu simtiti ca va depaseste ?
Am realizat o chestie in seara asta , timpul e pretios.Pacat ca nu prea stim sa-l pretuim, nu-i asa?
Trecut
Prezent
Viitor
E cu noi pretutindeni , sau e o modalitate de a ne raporta la viata.
"Life's the climb"
Intr-o buna zi , as vrea sa pot multumi tuturor oamenilor si lucrurilor care mi s-au intamplat ca s-au intamplat si m-au facut -astazi- -ieri- , in fiecare zi ceea ce sunt , ceea ce am devenit , ceea ce voi deveni.
Au fost si vor fi inca de n ori atatea , si efectiv nu voi avea timp sa imi amintesc tot.Dar , zic eu , fiecare om ar trebui sa fie recunoscator pentru orice situatie [ne]favorabila.Defapt toate's o parte din omul care a trecut prin ele.
Din chestiile naspa' trebuie sa ne invatam lectia , pe cele bune trebuie sa le traim la maxim , sa nu uitam niciodata de ele , de gesturile mici , de lucrurile simple.Complicam chestiile foarte mult si uitam sa ne bucuram de chestiile marunte.
Vezi pe strada tot felul de oameni , unul , de exemplu , are un handicap locomotor.Ti-e mila de el, dar , in acelasi timp , bucura-te ca tu mergi.
Am realizat ca fiecare om care a intrat pe frecventa cu mine , ei bine , m-a invatat ceva.De prea putine ori direct.Sunt o fire perspicace si tind sa analizez , sa am rabdare cu toata lumea.Prea putina lume m-a calcat pe nervi pana acum.You need special ability for that.Uneori cred ca sunt prea buna.Personal , cred in karma.
[am simtit nevoia sa scriu fragmentele astea]
[e tarziu , si mintea mea e in rush-hour]
------------------------------------------------------------------------------------------

Incipit

Astazi am sa vorbesc despre 'urcus'.
Pornind de la un nivel mediu , e usor sa continui sa urci.
Cand de la un nivel mediu scazi la -jos- , ti-e putin mai greu sa urci.Iti lipseste motivatia si te intrebi , pentru ce sa urci ca sa ajungi unde ai fost , va dura mai mult sa ajungi unde vrei tu defapt sa fii.
Ideea e sa nu renunti.
Astazi am sa va spun o poveste , despre un tanar care avea tot.
Da , avea.
S-au intamplat mai multe si a pierdut tot ceea ce nu-i apartinea personal , dar era habitatul lui , cu care s-a obisnuit.
Da...tanarul nostru a avut si zile proaste , si zile foarte proaste , si extrem de proaste , uneori s-a complacut in situatia in care era , nu mai era obisnuit cu rutina.Iesea , iesea mult si socializa mult, recent , de cate ori a iesit s-a simtit total rupt de firul logic al lucrurilor.
Acum , e in ultimul an de liceu si e , practic , cu un pas in prapastie.Dar , stiu ca e ambitios.
Vreau sa-i sugerez prietenului meu sa nu renunte , pentru ca poate mult mai mult decat atat.Stiti , el inca se bucura de lucrurile marunte.
Recent eram cu el pe strada , si a venit un caine la noi , el si-a scos sandwich-ul din geanta , i l-a dat catelului si dupa ce am asteptat sa manance 'Patrocle' , ne-am jucat cu el putin.
Il incanta cuplurile batrane.Ii lucesc ochii cand vede batranei , care , inca au aura aceea de suflete pereche.
Ii place sa citeasca , si plange uneori cand asculta muzica instrumentala.
Ideea e ca nu trebuie sa renunti niciodata.Nu trebuie sa te complaci in situatia in care esti si tot timpul , absolut tot timpul sa vrei ceva mai mult de la tine.Tot timpul trebuie sa ai un target.Sa-ti faci un plan.Sa-ti gasesti un anumit echilibru.Cu tine si cu ceilalti.Sa accepti unde esti acum , dar sa vrei mai mult pe viitor. Sa stii mai multe , sa cunosti mai multi oameni , sa vezi mai multe locuri.
Asta , defapt , duce la descoperirea de sine.Da,personalitatea este in continua schimbare de-a lungul vietii , dar trebuie sa existe anumite baze , anumite principii personale.
Povestea nu s-a terminat. Micute lectii sunt on their way , dar , va trebui sa dau un refresh memoriei.Consider ca sunt anumite situatii din care oamenii ar trebui sa invete , sa stie ce sa faca in caz de forta majora.
Voi reveni.