Am intrat in contact direct cu teatrul cu masti in Franta.Mai exact , cu Commedia de'll Arte.
Am fost atata de fascinata de ceea ce devine omul , actorul cand are o masca pe fata.
Putin mai tarziu mi-am dat seama ca si noi , oamenii de rand , extrapoland actorii de meserie , ne aflam intr-un teatru cu masti continuu.Chestia asta a facut sa imi scada interesul pentru teatrul cu masti in sine.Si sa ma intreb de ce oamenii afiseaza masca x in fata persoanei y. Niciodata nu am inteles oamenii lingai , care incearca sa faca anumiti oameni sa ii placa.
Tot timpul obisnuiesc sa ma comport natural.E greu sa fii natural intr-o lume atat de fortata.Parca totul e fortat.N-aveti impresia ca , atunci cand vorbiti cu o cunostiinta cu care nu ati vorbit de mult , si cu care nu simteati nevoia neaparat sa va intalniti , da , din politete va salutati insa , conversatia in sine e fortata."Ce mai faci?" la care raspuns variat : "Bine /Am avut si zile mai bune/Foarte bine" , si ma intreb daca intrebarile sunt fortate , sau raspunsurile sunt fortate.
Intr-o vreme intentionam sa urmez actoria , mi se pare un lucru fascinant sa poti sa fii in stare sa te identifici cu un anumit personaj , dar mai tarziu mi-am dat seama ca oricat de mult as vrea sa incerc , nu pot sa fiu cum nu sunt , pentru ca e ceva ce nu imi sta in caracter.
As vrea sa cunosc macar jumatate din persoanele pe care cred ca le cunosc asa cum sunt ele, fara masti sociale.Oare....ar fii la fel ?
Si daca nimeresti jumatatea aia de persoane a caror latura din spatele "mastilor sociale" nu-ti vei fi dorit sa cunosti ?
RăspundețiȘtergereCu ajutorul mastilor nu neaparat ii mintim pe restul , ne mintim pe noi insine.Nu toate persoanele au o conexiune , un punct de intersectie.Adevarul e dur uneori.
ȘtergereCeãah?!
RăspundețiȘtergere